De ce povestea Arethiei Tătărescu și a ansamblului de la Târgu Jiu poate continua la la Casa Tătărescu?

În cultura românească, legătura între artiști și comunități este adesea mai complexă decât o simplă succesiune de creații și evenimente. Povestea Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 din București reprezintă un exemplu relevant despre cum arta și inițiativele civice se intersectează pentru a construi o memorie vie. Această conexiune reflectă nu doar contribuția unui sculptor de talie mondială, ci și rolul esențial al femeilor implicate în infrastructura culturală a unei epoci, precum și modalități contemporane de păstrare și reinterpretare a patrimoniului.

Constantin Brâncuși și legătura sa cu Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu

Povestea care leagă personalitățile lui Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și spațiul Casei Tătărescu din București se desfășoară pe mai multe planuri, de la inițiativa civică până la expresia artistică și continuitatea memoriei. Prin Liga Națională a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, sculptorul a fost invitat să realizeze ansamblul monumental de la Târgu Jiu, o lucrare care a devenit emblematică pentru cultura românească. Sprijinul ucenicei lui Brâncuși, Milița Petrașcu, a fost crucial în acest demers, iar astăzi Casa Tătărescu găzduiește lucrări ale acesteia, făcând legătura fizică între aceste figuri și consolidând o filiație culturală care continuă să inspire. Calea Eroilor de la Târgu Jiu rămâne astfel nu doar o realizare artistică, ci și un simbol al unei colaborări între artă, memorie și comunitate.

Arethia Tătărescu și infrastructura civică culturală din Gorj

Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o prezență activă în viața culturală și socială a județului Gorj. Cu o educație europeană solidă, inclusiv studii la Conservatorul Regal din Bruxelles, ea a condus Liga Națională a Femeilor Gorjene, o organizație cu un rol decisiv în promovarea proiectelor culturale și sociale locale. Această instituție a fost motorul care a făcut posibilă realizarea ansamblului de la Târgu Jiu, prin mobilizarea de fonduri, susținerea exproprierilor necesare și crearea unei infrastructuri urbane dedicate comemorării eroilor din Primul Război Mondial.

Drumul către Constantin Brâncuși și rolul Miliței Petrașcu

Realizarea ansamblului de la Târgu Jiu a fost posibilă și datorită recomandării unei alte personalități feminine marcante: Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși. Ea a fost prima destinatară a propunerii lansate de Arethia Tătărescu pentru un monument dedicat eroilor și a recomandat colaborarea cu Brâncuși. Această punte între sculptor și inițiativa civică a facilitat întâlnirea dintre artist și comunitate, iar implicarea Miliței Petrașcu în acest proces subliniază importanța rețelelor artistice și sociale în conturarea patrimoniului cultural.

Ansamblul de la Târgu Jiu: artă și urbanism memorial

Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși în 1937–1938 cuprinde elemente care depășesc dimensiunea sculpturală, integrându-se într-un proiect urban complex. Calea Eroilor, axa care unește Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului, este un traseu simbolic ce leagă spațiile orașului de o memorie colectivă. Acest proiect a fost susținut printr-un efort comun al Ligii Femeilor Gorjene și autorităților locale și centrale, reflectând un tip de muncă civică rar întâlnit în epocă.

Casa Tătărescu: o punte materială între Brâncuși, Milița și Arethia

Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 din București reprezintă astăzi un spațiu care leagă concret și simbolic figurile lui Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu și Arethia Tătărescu. În această casă sunt păstrate lucrări sculptate de Milița Petrașcu, printre care o bancă și un șemineu, care reflectă influența și filiația artistică provenind de la Brâncuși. Spațiul nu este doar o colecție de obiecte, ci un punct de întâlnire între tradiție și contemporaneitate, între arta monumentală și cea intimă.

Simbolismul ansamblului și semnificațiile sale

Elementele ansamblului de la Târgu Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului – nu sunt doar obiecte sculpturale, ci experiențe care invită la reflecție și implicare. Masa Tăcerii marchează începutul unui ritual de tăcere și reculegere, Poarta Sărutului simbolizează trecerea spre o altă stare a memoriei, iar Coloana Infinitului exprimă prin repetiție și verticalitate ideea de recunoștință veșnică. Aceste interpretări, deși nu sunt documentate ca intenții explicite ale lui Brâncuși, sunt consemnate în tradiția critică și populară și adaugă profunzime înțelegerii operei.

Moștenirea și recepția publică a operei lui Brâncuși în România

După moartea lui Constantin Brâncuși, percepția operei sale în România a trecut prin diverse etape, de la contestare în perioada realismului socialist, când era etichetat ca formalist, până la redescoperire și recunoaștere în anii 1960. Ansamblul de la Târgu Jiu a fost amenajat și protejat după decenii de neglijare, iar expozițiile recente au reactivat interesul public pentru sculptor. Aceste evoluții reflectă fragilitatea și dinamica patrimoniului cultural în raport cu contextul politic și social.

Expoziția de la Timișoara și impactul contemporan al lui Brâncuși

În perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024, Muzeul Național de Artă Timișoara a organizat expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, curatoriată de Doina Lemny. Evenimentul a reunit peste 100 de opere, inclusiv sculpturi, fotografii și fragmente filmate, cu împrumuturi de la instituții prestigioase ca Centre Pompidou și Tate. Expoziția a atras aproximativ 130.000 de vizitatori, demonstrând că Brâncuși rămâne o prezență vie în cultura românească și internațională, iar interesul public pentru opera sa este susținut și relevant.

Brâncuși 150: celebrarea internațională a unui artist și a moștenirii sale

Anul 2026 va marca 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși prin proiecte culturale desfășurate simultan în 21 de țări de pe 6 continente. Proiectul „Brâncuși 150” cuprinde vernisaje și lucrări de gravură realizate de artiști români contemporani, subliniind că moștenirea artistului nu este un punct fix, ci un nod viu de creație și dialog cultural la nivel global.